Cine împinge lumea către o nouă criză? (II)

Datoria publică a Statelor Unite ale Americii este de 91,6% din PIB,  adică 14 mii de miliarde de dolari...

Datoria maximă a fost atinsă în luna mai

Meciul dintre Casa Albă şi republicani privind bugetul pe 2011 s-a încheiat săptămâna trecută cu o remiză. Temporară. Acordul de ultim moment din Congres prin care a fost evitată blocarea activităţii guvernului este valabil până la sfârşitul anului fiscal, la 30 septembrie. Mulţi republicani s-au simţit însă trădaţi de înţelegerea făcută cu democraţii (care s-au angajat să reducă cu 38 de miliarde de dolari cheltuielile bugetare până la încheierea anului fiscal) şi aşteaptă cu interes următoarea dispută: cea asupra limitei datoriei publice, o altă chestiune ce riscă blocarea executivului.

Economiştii prevăd o atingere a limitei maxime a datoriei publice - în valoare de 14,294 trilioane de dolari - pe la mijlocul lunii mai. În general, problema se rezolvă destul de simplu. La cererea Trezoreriei, Congresul aprobă creşterea plafonului. Există însă un precedent. În 1995, în timpul Administraţiei Clinton, activitatea guvernului a fost blocată mai bine de o lună, deoarece republicanii, care controlau Camera Reprezentanţilor, s-au opus majorării limitei. Scenariul riscă să se repete acum, ingredientele fiind aceleaşi: administraţie democrată, republicanii majoritari în Camera Inferioară.

Era SUA apune în 2016

Statele Unite ale Americii îşi vor pierde statutul de cea mai mare putere economică din lume mult mai repede decât se aştepta cineva. Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional, China va ocupa acest loc începând din anul 2016, iar era americanilor va apune. În timp ce SUA se confruntă cu tot mai multe probleme de natură fiscală, creşterea economică a Chinei nu dă semne de încetinire. În vara anului trecut, ţara comunistă a depăşit Japonia, devenind a doua putere economică din lume. Este pentru prima dată când FMI, instituţie cu sediul la Washington, stabileşte un termen pentru această schimbare. În plus, data este mult mai apropiată decât credeau economiştii şi analiştii, care anunţau că acest fenomen nu va avea loc înainte de 2025 - 2030.

Precedentul din mandatul Clinton

Din cauza neînţelegerilor cu preşedintele Bill Clinton pe tema fondurilor alocate sănătăţii, educaţiei şi mediului, Newt Gingrich, liderul republican al Camerei Reprezentaţilor, a refuzat ridicarea limitei datoriei publice. Urmarea: între 14 şi 19 noiembrie 1995 şi între 16 decembrie 1995 şi 6 ianuarie 1996 guvernul nu s-a mai putut împrumuta şi a suspendat anumite plăţi şi servicii. Peste 20% din contractele guvernamentale - 3,7 miliarde de dolari - au fost afectate, zilnic zeci de mii de cereri pentru paşapoarte şi vize nu au putut fi procesate, ceea ce s-a tradus prin milioane de dolari pierderi pentru turismul american şi pentru companiile aeriene. Au fost afectate serviciile medicale pentru veterani, numeroase parcuri naţionale au fost închise temporar, pierzând şapte milioane de vizitatori, mai multe centre de cercetare şi-au suspendat activitatea etc.

Analiştii apreciază că refuzul republicanilor nu are la bază dorinţa lor de a reduce datoria publică, ci apropierea alegerilor prezidenţiale. Concluzia lor are susţinere în faptul că sub toţi preşedinţii republicani, cu excepţia lui Richard Nixon, datoria publică a crescut. În schimb, toţi preşedinţii democraţi au reuşit să reducă datoria. De altfel, 40% din actuala datorie este un rezultat al politicilor aplicate de George W. Bush. 

De unde vine plafonarea datoriei publice

Congresul american a aprobat în 1917 Second Liberty Bond Act privind emiterea de obligaţiuni de război pentru a putea finanţa participarea SUA la prima conflagraţie mondială. Limitarea datoriei publice avea ca scop simplificarea activităţii Trezoreriei. Aceasta nu mai avea nevoie de aprobarea Congresului pentru orice împrumut, atât timp cât nu atingea limita. În 1939, Legislativul a aprobat o creştere a plafonului. De atunci şi până acum, limita datoriei publice a fost ridicată de 100 de ori, ultima dată în februarie 2010.

"Dacă vom continua să cheltuim mai mult decât încasăm, vom deteriora serios economia."

Barack Obama preşedintele SUA

Lista creditorilor Statelor Unite

1. China - 1.154,1 miliarde de dolari

2. Japonia - 890,3 miliarde de dolari

3. Marea Britanie - 295,5 miliarde de dolari

4. Brazilia - 194,3 miliarde de dolari

5. Taiwan - 155,9 miliarde de dolari

6. Rusia - 130,5 miliarde de dolari

7. Hong-Kong - 124,6 miliarde de dolari

8. Elveţia - 110,4 miliarde de dolari

9. Canada - 92,9 miliarde de dolari

10. Luxemburg - 81 miliarde de dolari

Cititi si articolele grupate AICI